Author Archive

Mooncup

October 20, 2007

Atentie!!! Postul asta e doar pentru doamne!

Defapt, m-am razgandit, e si pentru domni, dar cu o conditie: trebuie sa le informeze pe doamme despre avantajele mooncup-ului (mai multe informatii gasiti la li nk-uri, in dreapta paginii).

Mi-am comandat un mooncup vara care tocmai a trecut, pe care l-am folosit de 2 ori pana acum. Asa ca ma simt in masura sa il recomand acum. Este incredibil, este cea mai igienica (daca urmezi instructiunile, foarte simple de altfel, din carticica care vine cu el), sanatoasa si un-messy (cuvantul nu exista, dar nu imi vine nici un altul in minte acum si sunt pe fuga) metoda. Si pe langa asta nu produce deseuri non-organice (inafara de mooncup in sine, pe care il arunci o data la multi ani – pana la 10).

Apropos, sper ca stiti ca aruncarea tampoanelor sau absorbantelor in toaleta nu e deloc recomandata. Cosul de gunoi e mai sigur.

Advertisements

Cateva lucruri realizabile si placute pentru salvarea mediului

August 5, 2007


Intre un BMW si un Dublu Cheeseburger, pe care l-ati alege ca fiind mai responsabil pentru incalzirea globala? Ei, contrar asteptarilor, Cheeseburgerul este vinovatul. Conform specialistilor industria de carne produce 18% din gazele cu efect de sera, la nivel modial.

Motivul: balegarul contine oxid nitros (cu un efect de incalzire de 296 de ori mai mare decat al carbonului) si metan (de 23 de ori mai mare). Astfel conform cercetarilor Universitatii din Chicago un vegetarian scuteste emiterea a 1.5 tone de CO2 pe an!!!

Ce altceva mai putem face pentru a incetini incalzirea globala?

Sa folosim becuri economice in loc de becuri incandescente, consuma mult mai putina energie si au viata mai lunga..ce-i drept ne ia ceva timp sa ne obisnuim cu lumina lor…

Sa ne platim facturile online! In caza ca nu ati realizat asta scuteste timp, hartie si transport (deci emiterea de gaze cu efect de sera).

Sa folosim mai mult transportul in comun decat masina personala.Eu am o idee fixa in privinta asta: chiar cred ar ar avea un mare efect benefic si nu ar fi chiar rupt de la suflet, ca o zi pe saptamana sa nu se circule cu masina personala. Deci pe strada sa existe doar autobuze si masinile firmelor de transport (carora nu le poti lua painea de la gura), in rest:.pe jos, cu bicicleta, cu autobuz/ metrou/tramvai/trotineta/role/tricicleta, skate..it would be fun, safe, healthy..and green 🙂 am tot intrebat in stanga si in dreapta daca se poate si am aflat ca nu poti sa faci asa ceva ca lege, deci nu poti obliga omu sa faca asta (ar fi ca un viol, chiar daca ii vrei binele) si nici nu-l poti sanctiona, si nici nu o poti face la nivel national decat daca e ceva gen o zi pe an sau pe luna, dar se prea poate la nivel local, adica un oras/comuna/comunitate prin petitie (trebuie foarte foarte foarte multe semnaturi) si cerere la primar :D…o sa mai intreb si dau mai departe;)

O alta treaba foarte intresanta e legata de haine:) Fiecare piesa vestimentara are in spatele ei un trecut nociv. In primul rand a fost creata industrial, apoi a fost transportata treburi care emana mult CO2, o solutie la-ndemana sunt yard-sale-urile ( ca cele organizate de Catwork ), second-hand-urile si schimbul de haine intre prietene. O haina de care cineva s-a plictisit poate fi “the haina” pentru altcineva :). Si chiar daca va e teama/scarba/jena sa mergeti in second-handuri sau al yard-sale-uri ati fi surprinsi a vedeti ca puteti gasi si haine noi/aproape noi, incaltaminte faina, perdele si lenjerii inedite trebuie doar spalate inainte de a fi purtate..si gata:) Plus ca scade mult riscul de a te intalni cu alte 10 persoane care se imbraca de la magazinele “in trend” .

However, daca suneti interesati de salvarea planetei si incetinirea procesului ucigas de incalzire va invit sa intrati aici, printre 51 de sfaturi unele mai putin realizabile, altele mai mult, le veti regasi si pe cele enumerate de mine 🙂 Enjoy!

cate ceva despre descompunerea deseurilor

July 3, 2007

Citeam “The Lonely Planet Guide to France” acum cateva zile si am dat peste cateva informatii interesante si foarte relevante in acest context. Am gasit o lista cu timpii “tipici” de descompunere pentru cateva deseuri:

batista de hartie – 3 luni
punga de plastic -450 ani
cotor de mar – pana la 6 luni
cutie de aluminiu – pana la 500 ani
muc de tigara – 3 pana la 5 ani
sticla de plastic – pana la 1000 ani
guma de mestecat – 5 ani
sticla de sticla – pana la 4000 ani

Iar la altitudini mari procesul de descompunere e si mai incet.

Copacul de hartie

April 23, 2007


Copacul de hartie este un proiect al mediaORG care isi propune sa reduca numarul de copaci taiati si sa contribuie la refacerea padurilor.Cum?
1. promovand reciclarea hartiei -> mai putini copaci taiaiti pentru fabricarea hartiei
2. plantand puieti -> refacerea padurilor

MediaORG isi propune sa convinga firmele

sa stranga hartia separat de alte deseuri. Apoi, voluntarii MediaORG iau hartia si o transporta la centrele de colectare (pentru ca firmele sa nu se oboseasca prea mult) si cu banii primiti pe hartie cumpara puieti pe care ii planteaza in parcuri si zonele forestiere.Ideea e nemaipomenita! Transportand hartia, ei reduc din bataia de cap pe care reciclatul ar implica-o si astfel conving mai usor firmele sa se alature proiectului. Apoi, ei pastreaza banii primiti in schimbul hartiei, cu care cumpara puieti.

Cum poate fiecare dintre noi sa ajute?

In primul rand, vizitand site-ul proiectului.
Aici gasiti exact ce puteti face pentru a ajuta.Pe scurt:
-Daca lucrati, convingeti-va seful/colegii sa strangeti hartia separat si
contactati mediaORG pentru ca voluntarii acestora sa o transporte la centrele de colectare!

-Daca nu lucrati inca, spuneti parintilor, prietenilor si tutoror cunoscutilor despre proiect. Convingeti-i pe cei din jurul vostru sa se alature proiectului!

-Apoi, puteti dona 5 Ron si primiti in schimb un breloc cu simbolul proiectului (vezi site-ul proiecului).

Pe site gasiti si alte modalitati prin care personele fizice si firmele se pot implica in proiect.
De asemenea, gasiti si multe
informatii interesante

despre reciclarea hartiei.

Reciclare – centre de colectare deseuri reciclabile – Bucuresti

April 4, 2007

Nota: Pentru baterii & aculumulatori click aici.

IMPORTANT

pentru o lista mai completa mergeti la harta verde a bucurestiului si alegeti categoria ‘Reciclare si Reutilizare’.

Centre reciclare in Bucuresti - de la Harta Verde a Bucurestiului

Centre reciclare in Bucuresti - de la Harta Verde a Bucurestiului

Articolul vechi (2007)

Mai jos sunt cateva din dintre centrele din Bucuresti unde se pot duce deseuri – hartie, plastic, sticla – in cantitati mari (de la 100Kg in sus) pentru a fi reciclate. Le puteti vedea si puse frumos pe HARTA BUCURESTIULUI

Ii multumin mult lui Code (Claudia Catana) de la Copacul de hartie pentru lista. Centrele sunt verificate, asa ca va puteti duce fara nici o grija. In dreptul fiecarui centru sunt trecute si tipurile de deseuri pe care le colecteaza.

SC AMPLITECNA SA
Calea Floreasca nr. 91-111, Bl. F1, sc.4, ap. 35
Bucuresti, sector 1
021.316.47.38
021.216.47.37
Hartie si carton

SC CIBIA COMEXIM SRL
Bd. Iuliu Maniu nr. 74-76, bl.5, sc.C,et.1, ap. 88
Bucuresti, sector 6
021.772.30.33
021.772.30.33/4
Sticla, hartie si carton

SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA
Str. Calea Bucurestilor nr. 224 E, Cladirea REAB, etj. 1
Otopeni, jud. Ilfov
021.204.11.55
021.201.48.56
Plastic ( PET, PE ), hartie si carton

SC GREEN PET PROD SRL
Sos. Andronache nr. 203
Bucuresti, Sector 2
021.241.20.13
021.241.22.03
Plastic (PET)

SC MARVIMPEX RECYCLING SRL
Str. Strigaturii nr. 1
Bucuresti, sector 6
021.456.53.39
021.456.53.39
Hartie si carton

SC PLASTIC RECICLARE GRUP SRL
Bd. Ion Mihalache nr.341, bl.F, sc.A, ap.22
Bucuresti, Sector 1
Plastic (PET)

SC R-ECO AMBALAJ SRL
Str. Sinei nr. 46
Bucuresti, sector 5
021.450.70.60
021.450.70.60
Plastic (PET, PP, PE), Hartie si carton

SC REMAT BUCURESTI SUD SA
Soseaua Berceni-Fort nr. 5
Bucuresti, sector 4
021.334.56.68
021.334.52.94
Hartie si carton

SC REMATHOLDING CO SRL
str. Blajel nr. 4, bl. V3, sc. 1, et. 7, ap.23, camera 1
Bucuresti, Sector 3
021.334.45.00
021.334.52.94
Metale (otel)

SC REMAT VEST SA
Str. Barsanesti nr. 23
Bucuresti, sector 6
021.434.09.05
021.434.10.29
Hartie si carton, metale (otel)

SC REPAP SRL
Bd. Tudor Vladimirescu nr. 2
Otopeni, sat Odai, jud.Ilfov
021.242.96.50
021.242.96.25
Hartie si carton

SC ROSAL GRUP SRL
Soseaua Dudesti -Pantelimon nr. 2-4-6
Bucuresti, sector 3
021.255.53.47
021.255.53.48
Hartie si carton, Plastic (PET,PE)

SC URBAN SA
Bld. Timisoara, sector 6
Bucuresti, sector 6
021.413.91.15
021.413.67.02
Sticla, Plastic (PET, PE), Hartie si carton

CAMI COMEXIM
Bucuresti, Sectorul 1,
Bd. Gheorghe Ionescu Sisesti
Nr. 53-57, si
Bucuresti, Sect 6,
Bd. Preciziei Nr. 32
(in incita SETUM)
Tel/Fax: 021 269 40 49
Tel: 021 269 42 00
Mobil: 0722 62 72 88
Plastic, Hartie si carton

Legenda:

PET (Polyethylene Terephthalate) – sticle de plastic pt apa, bere, sucuri, etc.

PE (polyethylene)
– cu densitate mare (HDPE sau PE-HD)- in general cutii si sticle de plastic (de margarina, sampon si alte cosmetice, detergenti, etc)

– sau cu densitate mica (LDPE sau PE-LD)- in general pungi de plastic

PP (Polypropylene) – cutii de iaurt, etc

(Informatiile sunt preluate de pe:
http://www.earthodyssey.com/symbols.html

http://www.wasteonline.org.uk/resources/InformationSheets/Plastics.htm#_why_bother

Pentru mai multe informatii despre reciclare, ce fel de deseuri sunt reciclabile, simbolurile lor, de ce e important sa reciclam, etc., site-urile astea sunt foarte utile)

Teoria pungii

March 27, 2007

Yoli vorbea acum ceva timp despre pungile de hartie si despre ce “roz” ar fi daca am putea inlocui pungile de plastic cu cele de hartie cand ne facem cumparaturile. Asa ca m-a rugat sa pun o poza cu pungile de hartie care se gasesc la toate lanturile mari de supermarket-uri din Suedia. E cea cu diferite animalutze, legume etc. verzi. Dar am pus si o sacosa de panza in poza (cea agatata de scaun), care se gaseste la aceleasi supermarketuri (dar nu mereu, trebuie sa ai un pic de noroc). De ce sunt bune pungile astea de hartie? In primul rand pentru ca se pot recicla. Nu sunt expert in ecologie, dar pot sa va zic cum se petrec lucrurile in Suedia din punctul asta de vedere. Suedezilor, in general, le pasa de mediu si asta in primul rand pentru ca asa au fost educati. Educatia e esentiala. Cum se face ca lor le pasa si altora mai putin e un proces istoric destul de complicat pe care nu il inteleg nici eu in totalitate (alfabetizare timpurie, nivel de trai ridicat, interes mare pt stiinta si comportament rational, etc). Pe mine nu ma surprinde sa vad o persoana fara educatie ca arunca cutia de bere pe geamul trenului (sau ma surprinde si ma enerveaza la culme, dar inteleg de ce se intampla asta). Omului astuia nu i-a zis nimeni ca nu e bine sa faca asta, sau daca i-a zis, nu l-a facut sa priceapa de ce nu e bine, sau daca pricepe (ceea ce e cel mai grav), atunci pur si simplu nu ii pasa si asta e cel mai greu de corectat. O alta problema e ca societatea din care face parte nu condamna destul de aspru astfel de acte (formal sau informal). Apoi, omul asta are probabil alte norme de igiena si estetice fata de unul care nu ar arunca cutia pe geam. Nu il deranjeaza asa de tare sa vada mormane de gunoi pe langa calea ferata si nu intelege ce se intampla cu cutia aia dupa ce el a aruncat-o… ca daca nu o culege nimeni… nu o sa se descompuna precum cotorul de la mar ci o sa bantuie lumea multi multi ani… si pe langa asta.. contine substante chimice poluante pentru apa, sol, etc….

Asa… revenind… in Suedia, sistemul de stangere a gunoiului (sa-i zicem asa) este foarte diferit de cel din Romania, de exemplu. In primul rand.. ca sa va faceti o idee… sub chiuveta mea de la bucatarie sunt mai multe lazi, pe langa galeata de gunoi menajer (care ideal ar contine numai gunoi organic, biodegradabil, dar asta e greu de pus in practica): una pentru metal, una pentru plastic, una pentru sticla, si o punga de hartie pentru hartie. Cand acestea se umplu, le iau bine-merci in spate si le duc vreo 200 de metri pana la locul unde toate materialele astea se pot returna pentru reciclare (pentru gunoi menajer am tomberon in curtea din spatele cladirii). Aici, sunt niste containere mare si pe fiecare scrie ce trebuie sa arunci in ele: sticla colorata, sticla necolorata, metal (conserve, etc), carton (ambalajele tetra, etc), ziare, plastic tare. Pentru plastic subtire (nu stiu cum sa ii zic altfel), cum sunt pungile de plastic, nu exista container. Asa ca, evident, astea nu se returneaza si habar nu am de ce, dar ma enerveaza la culme.
Poate ca nu vi se pare cool sa mergi cu gunoiul in spate.. nu cred ca aici se gandeste cineva la asta.. si chiar daca s-ar gandi.. mie una nu mi-ar pasa…. am facut asta si in Romania, oricum …

Asa ca cel mai bine pentru mediu e sa cumperi (sau sa iei) cat mai putine pungi de plastic cu putinta, pentru ca astfel sa arunci cat mai putine cu putinta. E bine sa folosesti pungile de plastic pe care le ai cat mai mult, chiar daca nu e cool sau comod sa cari pungi dupa tine cand te duci la cumparaturi. Pungile de hartie sunt o alternativa buna, dar se inmoaie cand ploua, sunt un pic mai scumpe si nu le poti folosi pentru gunoi. Aici, din motive de igiena (ca sa nu miroasa si pentru ca e mult mai usor de strans gunoiul in felul asta), gunoiul menajer nu se arunca decat in pungi de plastic bine legate la varf. Iar suedezii nu cumpara pungi de gunoi cum fac ai mei, de exemplu (de parca nu ar avea destule pungi in casa… si pe care nu le leaga oricum, pentru ca s-ar infunda ghena :))…) ci folosesc pungile de cumparaturi pentru asta.
Bune pentru mediu sunt si sacosele de panza care se pot spala si refolosi pana la adanci batraneti…