Archive for the ‘plastic’ Category

Printuri Salvati Delta

February 9, 2010

IQads

Let’s do it, Romania!

December 15, 2009

Daca in septembrie vorbeam despre extraordinara actiune care a luat loc in Estonia, unde cu ajutorul voluntarilor s-au strans 10 000 de tone de gunoi intr=o singura zi, astazi va prezentam proiectul Let’s do it, Romania!, care dupa modelul din Estonia, va scapa Romania de gunoi intr-o singura zi!

Totul se va realiza prin voluntariat, iar in acest moment Let’s do it, Romania! cauta cat mai multi voluntari care se organizeze si sa implementeze proiectul in mai 2010!

Dacă doreşti să te implici trimite un e-mail pe adresa:

voluntar@letsdoitromania.ro

Video: curatarea a 10 000 de tone de gunoi intr-o singura zi in Estonia:

Toate detaliile le gasiti pe site-ul  Let’s do it, Romania!

Estonia a curatat cu ajutorul voluntarilor 10000 tone de gunoi intr-o singura zi!

September 11, 2009

Iar ONG-urile de mediu din Romania pregatesc o actiune asemanatoare in Romania: Ecologizarea Romaniei – Let’s do it Romania!

Containere de reciclare Cluj

July 16, 2009

1291_0000050604_W200-H237-HA1-VA4

Incepand cu luna august ma mut in Cluj, si deoarece vreau sa imi pastrez obiceiul de a recicla ze garbage am cautat pe Google unde anume sunt amplasate aceste containere pentru a ma muta undeva in apropiere. Din auzite am aflat inainte ca exista foarte putine containere momentan.

Am aflat de pe citynews/cj ca incepand cu luna iulie vor fi amplasate 130 de containere pentru hartie si plastic.

“Firma de salubritate Brantner-Veres intentioneaza sa amplaseze in tot orasul containere pentru hartie si pentru PET-uri pentru a incuraja colectarea selectiva a deseurilor. “130 de containere au fost trimise pentru Cluj din Bucuresti. Aceste containere exista pe piata de vreo doi ani, timp in care noi tot am solicitat sa ni se dea. Am vorbit despre asta la ultima sedinta a Asociatiei Romane de Salubritate si dupa indelungi insistente am primit si noi. Vom depune astazi la Directia Tehnica din cadrul Primariei o cerere pentru a desemna locurile unde acestea vor fi amplasate si, de indata ce vom primi raspuns, vom incepe sa le punem”, a declarat Eugen Veres, directorul companiei.

Pentru a vedea reactia cetatenilor, a fost amplasata o pereche de containere in cartierul Zorilor, iar astazi se va amplasa inca o pereche, in zona Pietei Marasti.
Containerul albastru este destinat hartiei, iar cel galben PET-urilor.”

Un alt articol recent care mi-a atras atentia priveste informarea si educarea clujenilor in vederea importantei reciclarii.

“In cazul in care cetatenii preselecteaza deseurile pe categorii de reciclare (sticla, plastic, hartie), colectarea acestora va costa 5 lei/persoana/luna, iar in cazul in care clujenii vor continua sa arunce gunoiul la fel ca pana acum, pretul va creste. Pentru persoane juridice, pretul este de 15 lei/luna.”

Cand voi afla exact unde s-au amplasat containerele in Cluj voi face o lista cu locatia lor in fiecare cartier. La fel, cand voi afla mai multe detalii despre articolul de mai sus voi scrie un post separat. Momentan nu sunt foarte lamurita despre sistemul cu plata, dar initiativa suna promintator 🙂

Se poate, domnilor??

June 2, 2009

Reclama de mai jos mi se pare cel putin neinspirata, in contextul in care in Romania din ce in ce mai multi oameni incep sa inteleaga impactul negativ deseurilor asupra mediului:

Vodafone: "Nu fi absurd. Taie costurile eficient!"

In posterul pe care probabil l-ati vazut prin oras, se vede clar paharul de plastic, chipurile folosit de toata compania.

Adica, doar nu o sa renunti la paharele de plastic si la placerea de a le arunca dupa folosire. Macar ar fi putut sa puna un text de genul “nu e cazul sa te zgarcesti la pahare de plastic, dar arunca-le in containerul galben pentru a fi reciclate”!

Pana una alta, fie ca le place sau nu celor care gandesc reclamele pentru Vodafone, sa promovezi ‘de unica folosinta’ nu e cea mai fericita alegere.

Si nu, nu e nevoie sa foloseasca toata compania acelasi pahar – se poate incuraja diversitatea la locul de munca: fiecare cu cana lui. Unde mai pui ca poti sa-ti alegi si modelul sau imprimeul – de la pisici funny la poze de la aniversarea socrilor :).

Sacosa de plastic nu este in Romania o specie pe cale de disparitie..

May 11, 2009

1479

De la 1 ianuare 2009 s-a introdus taxa de 0.2 lei pe punga de plastic. Tin minte cum vedeam acest lucru intamplandu-se in alte tari si visam momentul cand o sa se introduca aceasta lege si la noi.

Desi au trecut cat.. 5 luni de la introducerea legii, la mine in piata inca ma indeamna voios sa iau pungi gratis. Eu tin sacosele cu mine si, la fel de voios, le intind cu amandoua mainile sacosa, clipind cu inocenta. Lucurile pentru mine s-au imbunatatit macar pentru ca nu ma mai cert cu vanzatorii. Inainte de noua lege ei erau ferm convinsi ca imi fac un bine daca imi pun o banana in punga, desi insistam ca NU vreau. Si acum sunt la fel de convinsi, doar ca  nu isi mai permit dea  pungi gratis.

Sau?

La cateva zile dupa introducera legii, pe 9 ianuarie, subiectul a fost abordat in ziarul “Adevarul”,  al carui headline este: “Magazinele mai mici oferă clienţilor pungi pe gratis, deşi legea spune că de la 1 ianuarie, agenţii comerciali vor fi amendaţi dacă nu scot pe tejghea pungi ecologice sau din plastic contra cost.”

Reactiile vanzatorilor si ale cumparatorilor sunt urmatoarele:

“<Luaţi doamnă, cât o mai fi, că pe urmă nu se ştie, venim cu plasa de pânză de-acasă>, spune una dintre vânzătoare, trecută bine de prima tinereţe.”
“<Luam cu braţul pungi de la magazin. Erau bune la găleata de gunoi, că erau gratis. Şi apoi, eu am rude nevoiaşe la ţară care mai vând ouă, brânză şi le duceam pungi din astea. Acu’, nu ştiu ce-or mai face>, spune femeia, îngrijorată de soarta românului de rând, căruia i s-a luat dreptul la plasa pe degeaba.” 

Fac tot posibilul sa nu comentez aceste reactii, pentru ca stim cu totii cum gandeste romanul.  Si, desi au trecut 5 luni de la introducerea legii, situatia este fix aceeasi. As fi inteles reactiile daca nu ar fi avut alternative pratice. De asemenea romanul nu are limite (exemplu clar este doamna care ia “cu bratul pungi de la magazin”). La hipermarketuri luau cate 20 de pungi de-odata – pungi care aveau sa fie folosite o singura data apoi aruncate.

Ce poate face fiecare dintre voi in situatia in care vi se ofera pungi de plastic gratuit fara sa le vreti?

In primul rand refuzati, aducand atentia asupra faptului ca aceste sacose au o eco-taxa pe care nu sunteti dispusi sa o platiti, neconsiderand aceste pungi necesare. ( ar fi bine sa faceti acest lucru cu o sacosa la voi, sa nu plecati  pe urma cu cartofii in brate 🙂 )

In cazul in care nu aveti o sacosa la voi, refuzati aducand vanzatorului ca argument faptul ca aceste sacose au o eco-taxa pe care acesta evident nu si-o asuma,  si ca veti cumpara de la un vanzator civilizat care respecta legea si mediul. (este posibil sa faceti cateva drumuri pe la vanzatorii din piata pana veti gasi unul cinstit 😀 )

 

Pentru  a citi tot articolul: Adevarul

Galben, verde si albastru – containerele diferentiate

April 15, 2009

Din ce in ce mai multi vrem sa depunem deseurile diferentiat pentru a fi reciclate, si in Bucuresti din ce in ce creste infrastructura pentru a putea face asta 🙂

Daca anul trecut situatia era dubioasa, in unele sectoare existand containere dar nepreluandu-se diferentiat, in altele neexistand deloc, in unele totul fiind pus la punct – acum exista infrastructura si acorduri de preluare diferentiata in 4 sectoare.

Sectorul 1 – Romprest

Containere:

P-ta Lahovari, P-ta Romana, P-ta Universitatii, Dorobanti (Perla), P-ta Charles de Gaules, P-ta Victoriei, P-ta Gara de Nord, Grivita (Politia Comunitara), P-ta Chibrit, intersectiile : Bucurestii Noi cu Chitila, Bucurestii Noi cu Jiului, Bucurestii Noi cu Laromet, Banu Manta cu Ion Mihalache, Ion Mihalache cu Turda, Alexandru Contantinescu cu Nicolae Drossu, Poligrafiei cu Parcului, Plevnei cu Virgiliu, Plevnei cu Vasile Parvan, Grivita cu Lainici, Ion Mincu cu Ion Mihalache (La Fourmi), Clucerului cu Docentilor, Alex Serbanescu cu Burileanu, N.Caramfil cu Burileanu, Floreasca cu Tudor Stefan, Pipera (statie metrou Aurel Vlaicu), Dinicu Golescu-Berzei, Buzesti-Polizu, Ion Mihalache (P-ta Domeni), P-ta Montreal, Pajura (capat troleu 97), P-ta Presei Libere, P-ta Dorobanti, Ion Ionescu de la Brad, Calea Victoriei, Calea Floreasca, B-dul Dacia, Arcul de Triumf si Schitu Magureanu (Liceul Ghe.Lazar).  via romprest.ro

Sectorul 2 – Supercom

Exista containere separate; nu am putut afla nimic despre numar / amplasare. De la Supercom mi-au spus ca sunt colectate  separat in fiecare sambata noapte si sunt duse apoi la valorificatori.

Date de contact: pe site-ul primariei, iar emailul este dsu@supercom.ro

Sectorul 3 – Rosal

Containere: 258 containere pentru colectare selectiva – amplasarea lor se gaseste aici (versiunea .doc)

In 2009, pana in iunie s-au colectat 542  tone deşeuri reciclabile, dintre care:

  • 200 tone au fost hârtie-carton;
  • 250 tone plastic;
  • 30 tone sticlă;
  • 62 tone DEEE-uri.

Totodată,  programul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile  se aplică şi la un număr de 900 de asociaţii de proprietari şi cca. 150 de societăţi comerciale, de pe raza sectorului 3, în cadrul aceluiaşi program. Relaţii suplimentare pot  fi obţinute la dispeceratul  SC Rosal Grup SRL tel. 9640.

via Primaria Sectorului 3 (versiunea .doc)

Sectorul 4 -REBU S.A şi ADPP4 S.A.

Containere:

Calea Văcăreşti – 5 puncte, str. Niţu Vasile – 2 puncte, str. Pridvorului – 2 puncte, str. Împăratul Traian – 3 puncte. Acestea sunt inscripţionate şi au culori specifice pentru fiecare tip de deşeu: albastru pentru deşeuri din hârtie, galben pentru PET-uri şi verde pentru deşeurile din sticlă.

ADPP4 a acţionat în cadrul a 111 asociaţii de proprietari amplasând recipienţi cu capacitate de 0,24 mc, inscripţionaţi pentru colectarea fiecărui tip de deşeu – hârtie, PET-uri şi sticlă.
via Primaria sectorului 4

Sectorul 5

mai asteptam..

Sectorul 6 – Urban SA

Containere:

Pentru zonele aglomerate utilizam puncte de platforme dotate cu 3 containere de 3 mc , cate unul pentru deseuri carton, mase plastice si sticla. (containere Urban SA)
Pentru blocurile P+4 exista platforme de colectare a deseurilor dotate cu 3 containere de 1,1 mc , cate unul pentru deseuri carton, mase plastice si sticla (containere de la EcoRomAmbalaje)
Pentru blocurile P+8 si P+10 utilizam sistemul de colectare a deseurilor reciclabile prin saci pusi la dispozitia cetatenilor, pentru deseuri ambalaje de carton si mase plastice;
Pentru case utilizam europubele de 120l pentru cele trei fluxuri de deseuri reciclabile carton, mase plastice si sticla.(containere Urban SA)

Recipienti sunt precolectati separat urmand ca deseurile sa fie sortate la statia de sortare din Bucuresti, Sectorul 6.

via d-nul Bogdan Constantinescu, Urban S.A.

O lista de containere pe care am gasit-o mai demult pe internet – am verificat o parte din locatii si erau corecte: http://lista.lu/Irina/de/containere-pentru-colectare-diferentiata-a-deseurilor

Alternative la pungile de plastic

November 4, 2008

Pentru ca:

Zilnic in lume sunt produse si se consuma miliarde de pungi de plastic. Acestea ajung in final la gunoi, pe strazi si in ape, poluand mediul. O punga de plastic este folosita timp de 20 de minute, dar se degradeaza in circa 400 de ani.

ar fi bine sa nu mai folosim si aruncam asa mult plastic 🙂

Alternative:

  • numarul 1 in opinia mea (mai ales pentru cumparaturi la supermarket) e ghiozdanul: intra in el continutul a zeci de pungi, nu se rupe usor, nu iti deformeaza spatele cand il cari, nu arati ca un pom de craciun cu plase in loc de globuri 🙂
  • sacosa “de piata”, versiunea 2.0 – cu imprimeuri haioase, mica & compacta, intra in orice poseta/geanta – vine cu o husa de dimensiunea unui telefon mobil. Se gaseste la magazine gen Bamboo
  • sacose eco de panza/iuta de la campania i BAG u (simpatic numele) – se comanda online. Odata cu indemnul de a renunta la a lua multe pungi de plastic odata cu cumparaturile, campania celor de la 121.ro vine si cu un concurs de fotografiat plastic abandonat in natura (via verde cafe)
  • alta campanie recenta, neconventionala: nufipungas.ro, ne indeamna sa nu mai “luam plasa” de la magazine – si luni a organizat un eveniment in care veneai cu materialul in Green Hours si iti faceai plasa. Nu am prins la timp stirea, poate la urmatoarele..

    Pungaşul este cel/cea care atunci când îşi face cumpărăturile foloseşte foarte multe pungi de plastic pentru a-şi transporta sărsănalele.

    clip de dat mai departe prietenilor pungasi:

    link

Un experiment dubios :)

June 28, 2008

Ce se intampla cand ai preocupari eco si lucrezi de acasa? Printre altele, incepi sa “simti” niste ritmuri mai speciale.. de exemplu, ritmul de dus gunoiul: o data la 2-3 zile. ritmul in care se termina sticlele de apa de baut de 5 litri: o data la 2-3 zile.. coincidenta tocmai buna pentru un experiment nu neaparat eco dar destul de dubios (a’ la Brainiac).
Mai intai rezultatul:
)

Si apoi explicatia: pentru verificarea ipotezei ca ritmul e exact la acelasi, am pus gunoiul IN sticlele de plastic si am verificat ipoteza ca atunci cand se umple o sticla, se termina urmatoarea sticla de apa si ciclul continua in acelasi ritm 🙂 (partile fun la experiment sunt: 1. taiatul sticlei 2. sa-ti imaginezi fata gunoierilor cand vor vedea ca in loc sa pui gunoiul in pungi, l-ai pus in sticle mari si semi-sigilate (prin impingerea “capacului” in interior) :D)

Experimentul a avut loc prin mai, si echilibrul era perfect.. de cand a venit caldura, sticlele se “consuma” mult mai repede..

Later edit:

Concluzie: ar trebui sa reciclez peturile in loc sa pun gunoiul in ele 🙂
Concluzie 2: cand pui gunoiul in recipiente mai mici iti dai seama ca produci foarte mult 😐

Culorile pentru containere (colectare selectiva)

April 6, 2008

De curand m-a intrebat cineva in ce container trebuie sa arunce sticlele de bere – ca nu au poze pe ele containerele de undeva din militari.

Asa ca, lista completa (courtesy of ecoromambalaje – firma de care nu m-am lamurit inca daca exista cu adevarat sau e doar un site):

  • Sticla alba – Alb
  • Sticla verde (sau colorata) – Verde
  • Hartie si Carton – Albastru
  • Metal si Mase Plastice (think magneziu si pet-uri invechite) – Galben

The Plastic Age

March 7, 2008

Acum ceva vreme am facut pentru un curs o prezentare despre plastic, pentru care m-am documentat serios – si de unde mi-am capatat, probabil, aspectul semi-patologic pentru ideea de a folosi plasticul ca obiect de consum si a nu-l pretui la adevarata valoare (sau, inlocui cu materiale de lunga folosinta / reciclabile).

Are date despre cate deseuri de plastic se “produc”, despre ce si cat (putin) se poate recicla si cat (foarte putin) se recicleaza, si imagini haioase din Ice Age. Play! 😀

Alte statistici in imagini (linkto: Chris Jordan)

March 1, 2008

Mai demult am scris un post despre Chris Jordan si seria lui de reprezentari artistice ale unor statistici, in general legate de produse de unica folosinta, mediu si sanatate.

Partea 1 – Fiecare consuma putin, dar suntem multi.
Atat de multi incat “putin” multiplicat cu “mult” da “foarte mult”. Cateva ilustratii artistice ale acestei inmultiri, cu date din SUA, sunt transformate in arta de fotograful Chris Jordan in Running the Numbers.

De atunci a mai postat niste imagini – incurcatura de mai jos e facuta din 1 milion de pahare de plastic; statistic, atat se in folosesc zborurile din Statele Unite la fiecare 6 ore. Scary 😐

Adio pungi!

January 26, 2008

“Adio pungi din plastic gratis!” este titlul cu care a aparut in majoritatea ziarelor de vineri sau sambata stirea despre un proiect de lege initiat de Attila Korodi, ministrul mediului. Proiectul vizeaza descurajarea consumului de pungi de plastic prin introducerea unor taxe pentru comerciantii care le introduc pe piata, si doreste sa incurajeze productia/ folosirea pungilor din plastic biodegradabil (care se descompune in ~30 zile) sau din materiale biodegradabile precum hartia reciclata.

O stire careia, in ciuda titlurilor pompoase si panicate din presa (imaginea generala: ramanem fara pungi, fratilor!), nu ii voi acorda scorul maxim, pentru ca este in stadiul de proiect si se doreste a fi pusa in practica incepand din 2009. Deci, primul articol in care punem in actiune stelutele verzi :), in numar de 4: 4 stele

Un aspect pe care l-am gasit numai in articolul din Gardianul este ca “Ministrul Attila Korodi a precizat ca Romania a obtinut o derogare de la UE pana in 2017 privind colectarea selectiva a gunoaielor. “Avem in derulare 155 de proiecte privind strangerea de pet-uri si pungi. Contractele dintre autoritatile locale si firmele de salubritate trebuie sa includa si colectarea selectiva a deseurilor“, a subliniat Korodi.” O stire exrem de proasta dupa parerea mea: o stea. Sunt tare curioasa cu privire la cele 155 proiecte si rezultatele lor – din pacate site-ul ministerului este inutilizabil (le-am scris despre faptul ca search si contact nu functioneaza, si spre surprinderea mea mi-au raspuns si se pare ca au o versiune noua in lucru. Cu ceva mai multa transparenta sper.. si nu ma refer la design).
Experienta practica spune ca situatia “in transee” nu este roza; de exemplu in cladirea in care lucrez nu se face colectare diferentiata desi Urban, firma care preia deseurile, are serviciu de preluare diferentiata si reciclare. Cautand o firma care sa preia PET-urile pe care le ‘producem’ si sa le recicleze, am dat numai de Green PET Prod (via ThinkGreen), care insa nu au fost indeajuns de dornici de a colabora pentru a trece de primul reply la contract.

Continuand revista presei, articolul din evenimentul mi s-a parut interesant pentru ca citeaza un producator de plastic. Pe scurt, in Europa se cauta a se recicla plasticul / inlocui cu alte materiale, iar in Romania producatorii nu vor avea probleme in a-si adapta tehnologia pentru a produce asa-numitul plastic biodegradabil.

Si daca tot am spus de presa, majoritatea ziarelor au subliniat faptul ca este o masura inovatoare – Irlanda fiind prima tara cu un proiect de genul asta, inca din 2002. M-a mirat un pic paragraful “Statisticile arată că, până în 2002, fiecare irlandez folosea, în medie, 342 de pungi pe an. După ce punga n-a mai fost gratuită, în numai şase luni s-au strâns, cu banii din pungi, 3,5 milioane de euro, sumă folosită pentru proiecte de mediu.” Suma stransa mi s-a parut foarte mare, dat fiind ca pretul unei pungi era 15 centi. Masura a fost eficienta sau nu? calculam:

1 punga: 0.15 E
6 luni: 3.5 milioane E = 3,500,000 / 0.15 = 23,333,333 pungi
Populatia Irlandei in 2002: 3,917,203
23,333,333/3,917,203 = 5.95 pungi / om / 6 luni ~= 11 pungi / om / an

O scadere impresionanta, de la 342 pungi/om/ani inainte de introducerea masurii. (alte surse raporteaza o scadere de 90%)

La coada cozii calitatii articolelor pe acest subiect sunt cei de la protv, unde troneaza mare titlul “Ministerul Mediului vrea sa interzica vânzarea pungilor din plastic” – ati inteles gresit, domnilor, nu se interzice nici o vanzare! E libertate! democratie! pretul va dicta alegerea consumatorilor, in continuare. 🙂

Si apropo de pret, acum cateva zile intr-un mic magazin mi-am spus replica obisnuita ‘nu imi trebuie punga, multumesc’ si am bagat cele cateva cumparaturi in geanta. Spre surprinderea mea, vanzatoarea mi-a spus ‘ce bine ar fi daca ar fi mai multi oameni asa’. Eu i-am replicat plina de fericire ca din 2009 pungile vor costa, chiar si la ea in magazin, deci oamenii nu vor mai lua asa multe.. dar ea mi-a spus ca sigur se va gasi o metoda de a include pretul in produse pentru a oferi pungi ‘gratis’ si ca oamenii le vor lua oricum, si ca e important cum gandesti.. oare asa sa fie?

Am incercat sa ma transpun un pic in 2o09, dupa introducerea noii taxe.. am zambit imaginandu-mi oamenii nu-foarte-incantati cand vanzatoarea de la magazin pune maxim 3-4 produse / punga.. m-am intrebat daca va face furori vreo geanta “i’m not a plastic bag”, si daca o va produce cumva IKEA, dat fiind ca este bine pozitionat pentru produse ieftine, rezistente si fabricate in cantitati mari 🙂

Din nou, despre pungi de plastic

January 11, 2008

Visele (1 & 2) devin uneori realitate – cel putin uneori, si in unele parti ale lumii. Si dat fiind ca partea cu China este semnificativa, nu poate fi decat o veste buna ca de la 1 iunie in China pungile de plastic vor costa la supermarket. Detalii in articolul de pe cnn.

Reciclare – centre de colectare deseuri reciclabile – Bucuresti

April 4, 2007

Nota: Pentru baterii & aculumulatori click aici.

IMPORTANT

pentru o lista mai completa mergeti la harta verde a bucurestiului si alegeti categoria ‘Reciclare si Reutilizare’.

Centre reciclare in Bucuresti - de la Harta Verde a Bucurestiului

Centre reciclare in Bucuresti - de la Harta Verde a Bucurestiului

Articolul vechi (2007)

Mai jos sunt cateva din dintre centrele din Bucuresti unde se pot duce deseuri – hartie, plastic, sticla – in cantitati mari (de la 100Kg in sus) pentru a fi reciclate. Le puteti vedea si puse frumos pe HARTA BUCURESTIULUI

Ii multumin mult lui Code (Claudia Catana) de la Copacul de hartie pentru lista. Centrele sunt verificate, asa ca va puteti duce fara nici o grija. In dreptul fiecarui centru sunt trecute si tipurile de deseuri pe care le colecteaza.

SC AMPLITECNA SA
Calea Floreasca nr. 91-111, Bl. F1, sc.4, ap. 35
Bucuresti, sector 1
021.316.47.38
021.216.47.37
Hartie si carton

SC CIBIA COMEXIM SRL
Bd. Iuliu Maniu nr. 74-76, bl.5, sc.C,et.1, ap. 88
Bucuresti, sector 6
021.772.30.33
021.772.30.33/4
Sticla, hartie si carton

SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA
Str. Calea Bucurestilor nr. 224 E, Cladirea REAB, etj. 1
Otopeni, jud. Ilfov
021.204.11.55
021.201.48.56
Plastic ( PET, PE ), hartie si carton

SC GREEN PET PROD SRL
Sos. Andronache nr. 203
Bucuresti, Sector 2
021.241.20.13
021.241.22.03
Plastic (PET)

SC MARVIMPEX RECYCLING SRL
Str. Strigaturii nr. 1
Bucuresti, sector 6
021.456.53.39
021.456.53.39
Hartie si carton

SC PLASTIC RECICLARE GRUP SRL
Bd. Ion Mihalache nr.341, bl.F, sc.A, ap.22
Bucuresti, Sector 1
Plastic (PET)

SC R-ECO AMBALAJ SRL
Str. Sinei nr. 46
Bucuresti, sector 5
021.450.70.60
021.450.70.60
Plastic (PET, PP, PE), Hartie si carton

SC REMAT BUCURESTI SUD SA
Soseaua Berceni-Fort nr. 5
Bucuresti, sector 4
021.334.56.68
021.334.52.94
Hartie si carton

SC REMATHOLDING CO SRL
str. Blajel nr. 4, bl. V3, sc. 1, et. 7, ap.23, camera 1
Bucuresti, Sector 3
021.334.45.00
021.334.52.94
Metale (otel)

SC REMAT VEST SA
Str. Barsanesti nr. 23
Bucuresti, sector 6
021.434.09.05
021.434.10.29
Hartie si carton, metale (otel)

SC REPAP SRL
Bd. Tudor Vladimirescu nr. 2
Otopeni, sat Odai, jud.Ilfov
021.242.96.50
021.242.96.25
Hartie si carton

SC ROSAL GRUP SRL
Soseaua Dudesti -Pantelimon nr. 2-4-6
Bucuresti, sector 3
021.255.53.47
021.255.53.48
Hartie si carton, Plastic (PET,PE)

SC URBAN SA
Bld. Timisoara, sector 6
Bucuresti, sector 6
021.413.91.15
021.413.67.02
Sticla, Plastic (PET, PE), Hartie si carton

CAMI COMEXIM
Bucuresti, Sectorul 1,
Bd. Gheorghe Ionescu Sisesti
Nr. 53-57, si
Bucuresti, Sect 6,
Bd. Preciziei Nr. 32
(in incita SETUM)
Tel/Fax: 021 269 40 49
Tel: 021 269 42 00
Mobil: 0722 62 72 88
Plastic, Hartie si carton

Legenda:

PET (Polyethylene Terephthalate) – sticle de plastic pt apa, bere, sucuri, etc.

PE (polyethylene)
– cu densitate mare (HDPE sau PE-HD)- in general cutii si sticle de plastic (de margarina, sampon si alte cosmetice, detergenti, etc)

– sau cu densitate mica (LDPE sau PE-LD)- in general pungi de plastic

PP (Polypropylene) – cutii de iaurt, etc

(Informatiile sunt preluate de pe:
http://www.earthodyssey.com/symbols.html

http://www.wasteonline.org.uk/resources/InformationSheets/Plastics.htm#_why_bother

Pentru mai multe informatii despre reciclare, ce fel de deseuri sunt reciclabile, simbolurile lor, de ce e important sa reciclam, etc., site-urile astea sunt foarte utile)

Tot pungi – ideal si realitate

April 2, 2007
De acum cateva saptamani – cam de cand a inceput Yoli sa stranga separat hartii si plastice pe balcon – am inceput propria mea campanie anti-pungi-de-plastic, cu o singura regula simpla: a nu lua pungi nenecesare. Prin urmare, merg sa iau niste biscuiti, rog vanzatorul sa nu-mi dea punga, pentru ca oricum nu o folosesc. La sensiblu nu mai iau punga pentru 3 pastile..
Vanzatorii reactioneaza diferit. Unii zic ok, altii insista sa-ti dea punga, majoritatea accepta sa le-o returnezi pe loc..
Am povestit experienta tuturor celor pe care i-am prins. Mi s-a spus ca nu se face primavara cu o floare, ca majoritatea oamenilor e ignoranta si nu foloseste la nimic sa ma chinui.. Partea ciudata e ca nu ma chinui, chiar fac un efort in minus: nu mai trebuie sa arunc pungi :).
Acum cateva zile am fost in carefour din intamplare si am facut si piata.. nu aveam nici un fel de pungi asa ca le-am folosit, cu jale, pe cele de plastic de la ei.. pana acasa jumatate din ele s-au sfasiat si am ajuns sa culeg produsele de pe jos. Prin urmare, pungi pe gratis: subtiri si care parca sunt facute sa se strice cat mai repede.
In weekend am mers cu ai mei sa facem mari cumparaturi in cora. Cu un ghiozdan mare si doua plase la noi, nu mi-era teama de nimic, o mare victorie stralucea la orizont.. La casa i-am vazut pe ai mei facand procedura uzuala: 2-3 produse intr-o plasa, alte 2-3 produse, alta plasa.. eu din spatele cosului incercam sa-i conving ca nu e nevoie, dupa 3 minute de rugaminti s-au milostivit sa-mi spuna ca “ii trebuiesc lui tata pungile”, dupa inca 3 minute – m-am hotarat sa ma opresc din rugat.. tipa de la casa se uita zambind la mine si-mi spune: “nu te ingrijora, si ai mei la fel fac”..
Iar in bucatarie, bineinteles, avem o punga mare in care sunt sute de pungi mici, din care folosim extrem de rar..
Ce poate induce o atitudine de genul asta?
1) o “revelatie” personala (cazul meu)
2) educatia si societatea (ca in suedia sau alte tari eco-friendly)
3) legile! si aici vine vestea buna a zilei: san francisco wants to ban plastics & san francisco bans plastics

Teoria pungii

March 27, 2007

Yoli vorbea acum ceva timp despre pungile de hartie si despre ce “roz” ar fi daca am putea inlocui pungile de plastic cu cele de hartie cand ne facem cumparaturile. Asa ca m-a rugat sa pun o poza cu pungile de hartie care se gasesc la toate lanturile mari de supermarket-uri din Suedia. E cea cu diferite animalutze, legume etc. verzi. Dar am pus si o sacosa de panza in poza (cea agatata de scaun), care se gaseste la aceleasi supermarketuri (dar nu mereu, trebuie sa ai un pic de noroc). De ce sunt bune pungile astea de hartie? In primul rand pentru ca se pot recicla. Nu sunt expert in ecologie, dar pot sa va zic cum se petrec lucrurile in Suedia din punctul asta de vedere. Suedezilor, in general, le pasa de mediu si asta in primul rand pentru ca asa au fost educati. Educatia e esentiala. Cum se face ca lor le pasa si altora mai putin e un proces istoric destul de complicat pe care nu il inteleg nici eu in totalitate (alfabetizare timpurie, nivel de trai ridicat, interes mare pt stiinta si comportament rational, etc). Pe mine nu ma surprinde sa vad o persoana fara educatie ca arunca cutia de bere pe geamul trenului (sau ma surprinde si ma enerveaza la culme, dar inteleg de ce se intampla asta). Omului astuia nu i-a zis nimeni ca nu e bine sa faca asta, sau daca i-a zis, nu l-a facut sa priceapa de ce nu e bine, sau daca pricepe (ceea ce e cel mai grav), atunci pur si simplu nu ii pasa si asta e cel mai greu de corectat. O alta problema e ca societatea din care face parte nu condamna destul de aspru astfel de acte (formal sau informal). Apoi, omul asta are probabil alte norme de igiena si estetice fata de unul care nu ar arunca cutia pe geam. Nu il deranjeaza asa de tare sa vada mormane de gunoi pe langa calea ferata si nu intelege ce se intampla cu cutia aia dupa ce el a aruncat-o… ca daca nu o culege nimeni… nu o sa se descompuna precum cotorul de la mar ci o sa bantuie lumea multi multi ani… si pe langa asta.. contine substante chimice poluante pentru apa, sol, etc….

Asa… revenind… in Suedia, sistemul de stangere a gunoiului (sa-i zicem asa) este foarte diferit de cel din Romania, de exemplu. In primul rand.. ca sa va faceti o idee… sub chiuveta mea de la bucatarie sunt mai multe lazi, pe langa galeata de gunoi menajer (care ideal ar contine numai gunoi organic, biodegradabil, dar asta e greu de pus in practica): una pentru metal, una pentru plastic, una pentru sticla, si o punga de hartie pentru hartie. Cand acestea se umplu, le iau bine-merci in spate si le duc vreo 200 de metri pana la locul unde toate materialele astea se pot returna pentru reciclare (pentru gunoi menajer am tomberon in curtea din spatele cladirii). Aici, sunt niste containere mare si pe fiecare scrie ce trebuie sa arunci in ele: sticla colorata, sticla necolorata, metal (conserve, etc), carton (ambalajele tetra, etc), ziare, plastic tare. Pentru plastic subtire (nu stiu cum sa ii zic altfel), cum sunt pungile de plastic, nu exista container. Asa ca, evident, astea nu se returneaza si habar nu am de ce, dar ma enerveaza la culme.
Poate ca nu vi se pare cool sa mergi cu gunoiul in spate.. nu cred ca aici se gandeste cineva la asta.. si chiar daca s-ar gandi.. mie una nu mi-ar pasa…. am facut asta si in Romania, oricum …

Asa ca cel mai bine pentru mediu e sa cumperi (sau sa iei) cat mai putine pungi de plastic cu putinta, pentru ca astfel sa arunci cat mai putine cu putinta. E bine sa folosesti pungile de plastic pe care le ai cat mai mult, chiar daca nu e cool sau comod sa cari pungi dupa tine cand te duci la cumparaturi. Pungile de hartie sunt o alternativa buna, dar se inmoaie cand ploua, sunt un pic mai scumpe si nu le poti folosi pentru gunoi. Aici, din motive de igiena (ca sa nu miroasa si pentru ca e mult mai usor de strans gunoiul in felul asta), gunoiul menajer nu se arunca decat in pungi de plastic bine legate la varf. Iar suedezii nu cumpara pungi de gunoi cum fac ai mei, de exemplu (de parca nu ar avea destule pungi in casa… si pe care nu le leaga oricum, pentru ca s-ar infunda ghena :))…) ci folosesc pungile de cumparaturi pentru asta.
Bune pentru mediu sunt si sacosele de panza care se pot spala si refolosi pana la adanci batraneti…