Posts Tagged ‘eco-action’

Calendar verde – noiembrie 2009

November 1, 2009

Vom actualiza acest post pe masura ce se anunta noi evenimente.

Aboneaza-te! Vei primi urmatoarele evenimente pe e-mail. Click aici!.
  • caravana Romania prinde radacini – vizionare documentar Home & inscrieri pentru plantare (via maimultverde)
    • 2 noiembrie @Turnu Magurele
    • 3 noiembrie @Rosiorii de Vede
    • 4 noiembrie @Alexandria
    • 7 noiembrie – plantare copaci @Sfintesti, Teleorman – transport asigurat din Bucuresti, Pitesti, Craiova, Turnu-Magurele, Alexandria, Rosiori de Vede
  • 5, 7 & 8 noiembrie – plantare copaci @Belciugatele, Calarasi (terra ecologica)
  • 30 noiembrie – 1 decembrie – plantare copaci @Dragomiresti (Terra Ecologica)

Note: icon from DryIcons

Natura si petul

May 28, 2009

Ciucas

In weekendul asta am fost in Muntii Ciucas – de la Cheia mai sus.

IMG_3951 IMG_4008

Cum nu suport sa vad gunoaie prin munti, am fost foarte placut surprinsa sa vad ca traseul de creasta e foarte curat. Atat de curat incat singurele gunoaie importante pe care le-am adunat – vechi reflex eco – am fost niste sticle cu apa pe care niste turisti le lasasera in zapada sa se raceasca :)). Din fericire au fost intelegatori si s-au amuzat pe seama confuziei cand, la cateva minute dupa ce le golisem, au venit sa le recupereze :).

In schimb, dupa iesirea din traseul de creasta situatia s-a inrautatit – langa cabana Ciucas fiind destul de plin de peturi si resturi de conserve vechi; coborarea prin Valea Berii a fost destul de curata, insa atunci cand am taiat serpentinele soselei, prin padure, inapoi catre pasul Bratocea a fost groaznic – pe jos fiind un covor de peturi, desi padurea e destul de deasa. Nu imi e clar cum au ajuns acolo – nu erau locuri de picnic, si sa fi fost toate aruncate din masini, pe serpentine, ar fi ciudat. Cert este ca dupa verdele muntelui, culorile ‘vesele’ ale peturilor de sub copaci m-au intristat – mai ales ca erau mult prea multe sa le fi putut aduna. E nevoie de ceva voluntari sa le adune, pentru ca nefiind pe traseu probabil nu le intalnesc multi montanisti..

Daca vreti sa mergeti in Ciucas, va puteti documenta/inspira pe site-urile ciucas.net si alpinet.

Busteni si-n sus

La Busteni a fost tabara Recycle, Raft & Race de la mai mult verde. Voluntarii au facut curat in inima unei zone de mers la picnic, unde gunoaiele sunt la ele acasa si nu par sa deranjeze pe cei iesiti la ‘iarba verde’. Pe langa rezultatul concret – o cantitate impresionanta de gunoaie stranse (350 de saci!), voluntarii au facut si-au exprimat convingerea ca natura trebuie protejata si ingrijita, nu decorata cu pet-uri. Si speranta ca nu doar ei vor face asta. Citez din ‘capul rautatilor’ mai mult verde:

Nu-i nevoie să-mi spuneţi, ştiu sigur că locul acesta nu va rămâne multă vreme curat. Dar sunt convins că, deşi le-a fost lene sau ruşine sau pur şi simplu nu s-au gândit că pot să ni se alăture, în sufletul celor mai mulţi dintre cei care ne-au privit s-a schimbat ceva. Şi chiar dacă nu vor pune mâine mâna să cureţe şi ei mizeria făcută de alţii, se vor gândi de foarte multe ori înainte de a-şi mai arunca gunoiul în natură. Asta e, de fapt, curăţenia pe care încercăm noi s-o facem. (tot articolul)

Bucegi, Piatra Craiului, Fagaras, Ceahlau

Au fost curatate de voluntarii organizati de EcoAssist, pe parcursul a 4 weekenduri. Campania Marea ecologizare a avut deviza ‘tu ce faci cu gunoiul cand mergi la picnic?’. Ce se face de obicei cu gunoiul este, din pacate, trist – numai in ultimul weekend strangandu-se 3 camioane cu saci cu gunoaie. Sa speram ca acum pajistile curate si verzi vor indemna oamenii sa nu lase gunoaie, mai degraba decat inainte cand erau deja murdarite!

Reciclare? Reutilizare!

January 29, 2008

Zilele astea am gasit cateva proiecte care se ocupa de redirectarea unor obiecte de la drumul spre ghena catre o noua viata, toate 4 initiative de 5 stele desi diferite – doua fiind proiecte bazate pe participare voluntara iar celelalte fiind afaceri.

  • freecycle este o miscare ce indeamna oamenii sa dea altora obiectele de care nu mai au nevoie si care sunt inca bune. Modalitatea prin care se organizeaza – liste de mail. Exista cateva grupuri si in Romania – m-am inscris deja in cel pentru Bucuresti
logo freecycle
  • cativa voluntari au inceput pe forumul computergames un proiect pentru a strange piese de calculator care nu mai sunt folosite, a le asambla – cu ajutorul unor voluntari, si a dona calculatoarele obtinute unor copii saraci dar cu rezultate bune la invatatura (cum a repetat in mod obsesiv reportera de la realitatea.tv – emisiunea respect pentru viitor, unde am auzit de aceasta initiativa)
  • neovintageshop – un magazin care vinde obiecte vechi, intr-o forma originala – folosind un blog. Este o idee de reutilizare foarte frumoasa, iar autorii spun ca este” ‘vintage recycle’-obiectele nu stau intr-un dulap ci reintra in circuit, au o poveste, azi le port eu, maine tu, peste 50 de ani copilul unui strain. Nu trebuie sa fii robul obiectelor, trebuie sa stii sa te desparti de ele, vin altele in locul lor, (fiind vandute cu banii primiti poti cumpara altele)”. Geanta de mai jos mi se pare absolut superba.

Geanta de la neovintageshop
  • reusablebags.com e un magazin online care vinde obiecte de plastic reutilizabile, cu un mare focus pe.. pungi de plastic. Are o gramada de date despre cat de nociv este sa arunci pungile de plastic, si vinde chestii foarte interesante – punga de mai jos, de exemplu, spun ei ca e facuta din ambalaje de suc, si poti sa o folosesti cand cumperi legume sau fructe – presupun ca se spala usor. cool!

De ce e mai buna reutilizarea decat reciclarea? Raspunsul simplu: pentru ca reciclarea inseamna consum de energie / materiale pentru a colecta/separa/recicla. Reutilizarea e un fel de ‘reciclare instant’. Cautand pe net am gasit ceva mai multe motive (articolul aici):

  • nu polueaza
  • nu se arunca gunoaie (in general obiectele nu sunt 100% reciclabile, si in plus transportul/depozitarea gunoiului costa)
  • nu se mai consuma alte resurse si se refoloseste efortul facut initial pentru crearea obiectului
  • costul pentru reutilizare este de obicei mai mic decat pentru cumpararea unui obiect nou – un obiect ‘second-hand’ va fi mai ieftin decat unul nou. Si cati din noi nu isi schimba telefonul/ calculatorul/ camera foto nu pentru ca nu mai functiona, ci pentru a avea un model mai performant. Freecycle este perfect pentru a nu arunca modelul mai vechi daca inca merge.

Cate putin, dar multi

January 3, 2008

Partea 1 – Fiecare consuma putin, dar suntem multi.
Atat de multi incat “putin” multiplicat cu “mult” da “foarte mult”. Cateva ilustratii artistice ale acestei inmultiri cu date din SUA sunt transformate in arta de fotograful Chris Jordan in Running the Numbers.

Exemplu: 2 milioane de sticle de plastic – cam cate sunt folosite in Statele Unite in fiecare 5 minute.

rezolutie mai mare:

rezolutie mai mare:

Citat:

Intolerable Beauty: Portraits of American Mass ConsumptionExploring around our country’s shipping ports and industrial yards, where the accumulated detritus of our consumption is exposed to view like eroded layers in the Grand Canyon, I find evidence of a slow-motion apocalypse in progress. I am appalled by these scenes, and yet also drawn into them with awe and fascination. The immense scale of our consumption can appear desolate, macabre, oddly comical and ironic, and even darkly beautiful; for me its consistent feature is a staggering complexity.

The pervasiveness of our consumerism holds a seductive kind of mob mentality. Collectively we are committing a vast and unsustainable act of taking, but we each are anonymous and no one is in charge or accountable for the consequences. I fear that in this process we are doing irreparable harm to our planet and to our individual spirits.

As an American consumer myself, I am in no position to finger wag; but I do know that when we reflect on a difficult question in the absence of an answer, our attention can turn inward, and in that space may exist the possibility of some evolution of thought or action. So my hope is that these photographs can serve as portals to a kind of cultural self-inquiry. It may not be the most comfortable terrain, but I have heard it said that in risking self-awareness, at least we know that we are awake.

Partea 2 – Fiecare poate face cate putin, si suntem multi.
Din nou putin multiplicat cu mult poate da foarte mult.. “actiuni mici, multi oameni, o mare schimbare” suna in romana motto-ul weAreWhatWeDo. Printre multe actiuni care ‘schimba lumea in bine’ in general sunt si actiuni eco gen ‘decline plastic bags whenever possible’ care nu pot decat sa ma unga pe suflet.

Proudly presenting my actions:
eco:
* Action 01. Decline plastic bags wherever possible.
* Action 06. Take public transport when you can
* Action 12. Turn off appliances at the mains (n-am d’astea)
* Action 17. Try watching less TV (n-am nici d’asta)
* Action 21. Turn off unnecessary lights
* Action 24. Put your gum in the bin (cu asta nu m-as fi dat mare vreodata :D)
* Action 25. Use a mug not a plastic cup (alea de plastic suck anyways)
* Action 29. Recycle your computer (traiasca 3 noiembrie)
* Action 31. Turn off the tap whilst you brushing your teeth
* Action 33. Recycle your books (pentru moment, catre sor’mea)
* Action 52. Recycle waste paper (copacul de hartie)
* Action 46. Use both sides of every piece of paper
* Action 72. Lose the plastic cup
* Action 78. Photocopy on both sides
* Action 91. Take the stairs

others:
* Action 04. Learn basic first aid
* Action 05. Smile and smile back
* Action 11. Get fitter, feel better
* Action 16. Give your change to charity
* Action 18. Learn to be friendly in another language
* Action 73. Leave work on time at least once a week
* Action 97. Say thanks

Tot pungi – ideal si realitate

April 2, 2007
De acum cateva saptamani – cam de cand a inceput Yoli sa stranga separat hartii si plastice pe balcon – am inceput propria mea campanie anti-pungi-de-plastic, cu o singura regula simpla: a nu lua pungi nenecesare. Prin urmare, merg sa iau niste biscuiti, rog vanzatorul sa nu-mi dea punga, pentru ca oricum nu o folosesc. La sensiblu nu mai iau punga pentru 3 pastile..
Vanzatorii reactioneaza diferit. Unii zic ok, altii insista sa-ti dea punga, majoritatea accepta sa le-o returnezi pe loc..
Am povestit experienta tuturor celor pe care i-am prins. Mi s-a spus ca nu se face primavara cu o floare, ca majoritatea oamenilor e ignoranta si nu foloseste la nimic sa ma chinui.. Partea ciudata e ca nu ma chinui, chiar fac un efort in minus: nu mai trebuie sa arunc pungi :).
Acum cateva zile am fost in carefour din intamplare si am facut si piata.. nu aveam nici un fel de pungi asa ca le-am folosit, cu jale, pe cele de plastic de la ei.. pana acasa jumatate din ele s-au sfasiat si am ajuns sa culeg produsele de pe jos. Prin urmare, pungi pe gratis: subtiri si care parca sunt facute sa se strice cat mai repede.
In weekend am mers cu ai mei sa facem mari cumparaturi in cora. Cu un ghiozdan mare si doua plase la noi, nu mi-era teama de nimic, o mare victorie stralucea la orizont.. La casa i-am vazut pe ai mei facand procedura uzuala: 2-3 produse intr-o plasa, alte 2-3 produse, alta plasa.. eu din spatele cosului incercam sa-i conving ca nu e nevoie, dupa 3 minute de rugaminti s-au milostivit sa-mi spuna ca “ii trebuiesc lui tata pungile”, dupa inca 3 minute – m-am hotarat sa ma opresc din rugat.. tipa de la casa se uita zambind la mine si-mi spune: “nu te ingrijora, si ai mei la fel fac”..
Iar in bucatarie, bineinteles, avem o punga mare in care sunt sute de pungi mici, din care folosim extrem de rar..
Ce poate induce o atitudine de genul asta?
1) o “revelatie” personala (cazul meu)
2) educatia si societatea (ca in suedia sau alte tari eco-friendly)
3) legile! si aici vine vestea buna a zilei: san francisco wants to ban plastics & san francisco bans plastics

Teoria pungii

March 27, 2007

Yoli vorbea acum ceva timp despre pungile de hartie si despre ce “roz” ar fi daca am putea inlocui pungile de plastic cu cele de hartie cand ne facem cumparaturile. Asa ca m-a rugat sa pun o poza cu pungile de hartie care se gasesc la toate lanturile mari de supermarket-uri din Suedia. E cea cu diferite animalutze, legume etc. verzi. Dar am pus si o sacosa de panza in poza (cea agatata de scaun), care se gaseste la aceleasi supermarketuri (dar nu mereu, trebuie sa ai un pic de noroc). De ce sunt bune pungile astea de hartie? In primul rand pentru ca se pot recicla. Nu sunt expert in ecologie, dar pot sa va zic cum se petrec lucrurile in Suedia din punctul asta de vedere. Suedezilor, in general, le pasa de mediu si asta in primul rand pentru ca asa au fost educati. Educatia e esentiala. Cum se face ca lor le pasa si altora mai putin e un proces istoric destul de complicat pe care nu il inteleg nici eu in totalitate (alfabetizare timpurie, nivel de trai ridicat, interes mare pt stiinta si comportament rational, etc). Pe mine nu ma surprinde sa vad o persoana fara educatie ca arunca cutia de bere pe geamul trenului (sau ma surprinde si ma enerveaza la culme, dar inteleg de ce se intampla asta). Omului astuia nu i-a zis nimeni ca nu e bine sa faca asta, sau daca i-a zis, nu l-a facut sa priceapa de ce nu e bine, sau daca pricepe (ceea ce e cel mai grav), atunci pur si simplu nu ii pasa si asta e cel mai greu de corectat. O alta problema e ca societatea din care face parte nu condamna destul de aspru astfel de acte (formal sau informal). Apoi, omul asta are probabil alte norme de igiena si estetice fata de unul care nu ar arunca cutia pe geam. Nu il deranjeaza asa de tare sa vada mormane de gunoi pe langa calea ferata si nu intelege ce se intampla cu cutia aia dupa ce el a aruncat-o… ca daca nu o culege nimeni… nu o sa se descompuna precum cotorul de la mar ci o sa bantuie lumea multi multi ani… si pe langa asta.. contine substante chimice poluante pentru apa, sol, etc….

Asa… revenind… in Suedia, sistemul de stangere a gunoiului (sa-i zicem asa) este foarte diferit de cel din Romania, de exemplu. In primul rand.. ca sa va faceti o idee… sub chiuveta mea de la bucatarie sunt mai multe lazi, pe langa galeata de gunoi menajer (care ideal ar contine numai gunoi organic, biodegradabil, dar asta e greu de pus in practica): una pentru metal, una pentru plastic, una pentru sticla, si o punga de hartie pentru hartie. Cand acestea se umplu, le iau bine-merci in spate si le duc vreo 200 de metri pana la locul unde toate materialele astea se pot returna pentru reciclare (pentru gunoi menajer am tomberon in curtea din spatele cladirii). Aici, sunt niste containere mare si pe fiecare scrie ce trebuie sa arunci in ele: sticla colorata, sticla necolorata, metal (conserve, etc), carton (ambalajele tetra, etc), ziare, plastic tare. Pentru plastic subtire (nu stiu cum sa ii zic altfel), cum sunt pungile de plastic, nu exista container. Asa ca, evident, astea nu se returneaza si habar nu am de ce, dar ma enerveaza la culme.
Poate ca nu vi se pare cool sa mergi cu gunoiul in spate.. nu cred ca aici se gandeste cineva la asta.. si chiar daca s-ar gandi.. mie una nu mi-ar pasa…. am facut asta si in Romania, oricum …

Asa ca cel mai bine pentru mediu e sa cumperi (sau sa iei) cat mai putine pungi de plastic cu putinta, pentru ca astfel sa arunci cat mai putine cu putinta. E bine sa folosesti pungile de plastic pe care le ai cat mai mult, chiar daca nu e cool sau comod sa cari pungi dupa tine cand te duci la cumparaturi. Pungile de hartie sunt o alternativa buna, dar se inmoaie cand ploua, sunt un pic mai scumpe si nu le poti folosi pentru gunoi. Aici, din motive de igiena (ca sa nu miroasa si pentru ca e mult mai usor de strans gunoiul in felul asta), gunoiul menajer nu se arunca decat in pungi de plastic bine legate la varf. Iar suedezii nu cumpara pungi de gunoi cum fac ai mei, de exemplu (de parca nu ar avea destule pungi in casa… si pe care nu le leaga oricum, pentru ca s-ar infunda ghena :))…) ci folosesc pungile de cumparaturi pentru asta.
Bune pentru mediu sunt si sacosele de panza care se pot spala si refolosi pana la adanci batraneti…