Posts Tagged ‘plastic’

Se poate, domnilor??

June 2, 2009

Reclama de mai jos mi se pare cel putin neinspirata, in contextul in care in Romania din ce in ce mai multi oameni incep sa inteleaga impactul negativ deseurilor asupra mediului:

Vodafone: "Nu fi absurd. Taie costurile eficient!"

In posterul pe care probabil l-ati vazut prin oras, se vede clar paharul de plastic, chipurile folosit de toata compania.

Adica, doar nu o sa renunti la paharele de plastic si la placerea de a le arunca dupa folosire. Macar ar fi putut sa puna un text de genul “nu e cazul sa te zgarcesti la pahare de plastic, dar arunca-le in containerul galben pentru a fi reciclate”!

Pana una alta, fie ca le place sau nu celor care gandesc reclamele pentru Vodafone, sa promovezi ‘de unica folosinta’ nu e cea mai fericita alegere.

Si nu, nu e nevoie sa foloseasca toata compania acelasi pahar – se poate incuraja diversitatea la locul de munca: fiecare cu cana lui. Unde mai pui ca poti sa-ti alegi si modelul sau imprimeul – de la pisici funny la poze de la aniversarea socrilor :).

Natura si petul

May 28, 2009

Ciucas

In weekendul asta am fost in Muntii Ciucas – de la Cheia mai sus.

IMG_3951 IMG_4008

Cum nu suport sa vad gunoaie prin munti, am fost foarte placut surprinsa sa vad ca traseul de creasta e foarte curat. Atat de curat incat singurele gunoaie importante pe care le-am adunat – vechi reflex eco – am fost niste sticle cu apa pe care niste turisti le lasasera in zapada sa se raceasca :)). Din fericire au fost intelegatori si s-au amuzat pe seama confuziei cand, la cateva minute dupa ce le golisem, au venit sa le recupereze :).

In schimb, dupa iesirea din traseul de creasta situatia s-a inrautatit – langa cabana Ciucas fiind destul de plin de peturi si resturi de conserve vechi; coborarea prin Valea Berii a fost destul de curata, insa atunci cand am taiat serpentinele soselei, prin padure, inapoi catre pasul Bratocea a fost groaznic – pe jos fiind un covor de peturi, desi padurea e destul de deasa. Nu imi e clar cum au ajuns acolo – nu erau locuri de picnic, si sa fi fost toate aruncate din masini, pe serpentine, ar fi ciudat. Cert este ca dupa verdele muntelui, culorile ‘vesele’ ale peturilor de sub copaci m-au intristat – mai ales ca erau mult prea multe sa le fi putut aduna. E nevoie de ceva voluntari sa le adune, pentru ca nefiind pe traseu probabil nu le intalnesc multi montanisti..

Daca vreti sa mergeti in Ciucas, va puteti documenta/inspira pe site-urile ciucas.net si alpinet.

Busteni si-n sus

La Busteni a fost tabara Recycle, Raft & Race de la mai mult verde. Voluntarii au facut curat in inima unei zone de mers la picnic, unde gunoaiele sunt la ele acasa si nu par sa deranjeze pe cei iesiti la ‘iarba verde’. Pe langa rezultatul concret – o cantitate impresionanta de gunoaie stranse (350 de saci!), voluntarii au facut si-au exprimat convingerea ca natura trebuie protejata si ingrijita, nu decorata cu pet-uri. Si speranta ca nu doar ei vor face asta. Citez din ‘capul rautatilor’ mai mult verde:

Nu-i nevoie să-mi spuneţi, ştiu sigur că locul acesta nu va rămâne multă vreme curat. Dar sunt convins că, deşi le-a fost lene sau ruşine sau pur şi simplu nu s-au gândit că pot să ni se alăture, în sufletul celor mai mulţi dintre cei care ne-au privit s-a schimbat ceva. Şi chiar dacă nu vor pune mâine mâna să cureţe şi ei mizeria făcută de alţii, se vor gândi de foarte multe ori înainte de a-şi mai arunca gunoiul în natură. Asta e, de fapt, curăţenia pe care încercăm noi s-o facem. (tot articolul)

Bucegi, Piatra Craiului, Fagaras, Ceahlau

Au fost curatate de voluntarii organizati de EcoAssist, pe parcursul a 4 weekenduri. Campania Marea ecologizare a avut deviza ‘tu ce faci cu gunoiul cand mergi la picnic?’. Ce se face de obicei cu gunoiul este, din pacate, trist – numai in ultimul weekend strangandu-se 3 camioane cu saci cu gunoaie. Sa speram ca acum pajistile curate si verzi vor indemna oamenii sa nu lase gunoaie, mai degraba decat inainte cand erau deja murdarite!

Deseurile nu sunt gunoaie

May 27, 2009

Informeaza-te despre colectarea selectiva Este motto-ul proiectului viata dupa colectare, initiat de mai mult verde.

Mai exact, deseurile sunt gunoaie care se pot reutiliza intr-o forma sau alta. Hartia, plasticul si sticla se pot recicla eficient = pot capata o noua viata dupa ce au fost folosite. Insa este nevoie sa fie separate – atat de gunoaiele-gunoaie, cat si una de alta. Deci, este nevoie sa fie colectate separat.

Proiectul viata dupa colectare iti ofera niste informatii despre normele de reciclare agreate de statele UE (adica si Romania), dar si o scrisoare frumoasa si gata scrisa prin care sa ceri primariei tale sa instaleze facilitati de colectare separata in strada / sectorul / orasul tau (da, primariile inca reactioneaza mai bine la scrisori fizice decat la e-mailuri). Daca efortul e prea mare, poti sa semnezi petitia electronica ce cere acelasi lucru.

Si daca esti pro-reciclare, da mai departe informatia si prietenilor – eventual prin intermediul clipului proiectului:

Si pentru cei ce se intreaba “chiar trebuie sa colectam separat?” Raspunsul este: nu trebuie neaparat, dar facand asta ajutam companiile care colecteaza gunoiul sa recupereze niste bani recicland materiale si – cel putin teoretic – sa avem costuri mai scazute pentru managementul gunoiului.

Exista si alte variante: in Arad functioneaza o statie in care separarea se face manual (nu as vrea sa lucrez la banda de separare, totusi 😐 ). In USA fabricile RecycleBank separa automat hartia / sticla / plasticul / metalul intre ele, daca au fost aruncate separat de gunoaiele nereciclabile (vezi video).

Deci:

Galben, verde si albastru – containerele diferentiate

April 15, 2009

Din ce in ce mai multi vrem sa depunem deseurile diferentiat pentru a fi reciclate, si in Bucuresti din ce in ce creste infrastructura pentru a putea face asta 🙂

Daca anul trecut situatia era dubioasa, in unele sectoare existand containere dar nepreluandu-se diferentiat, in altele neexistand deloc, in unele totul fiind pus la punct – acum exista infrastructura si acorduri de preluare diferentiata in 4 sectoare.

Sectorul 1 – Romprest

Containere:

P-ta Lahovari, P-ta Romana, P-ta Universitatii, Dorobanti (Perla), P-ta Charles de Gaules, P-ta Victoriei, P-ta Gara de Nord, Grivita (Politia Comunitara), P-ta Chibrit, intersectiile : Bucurestii Noi cu Chitila, Bucurestii Noi cu Jiului, Bucurestii Noi cu Laromet, Banu Manta cu Ion Mihalache, Ion Mihalache cu Turda, Alexandru Contantinescu cu Nicolae Drossu, Poligrafiei cu Parcului, Plevnei cu Virgiliu, Plevnei cu Vasile Parvan, Grivita cu Lainici, Ion Mincu cu Ion Mihalache (La Fourmi), Clucerului cu Docentilor, Alex Serbanescu cu Burileanu, N.Caramfil cu Burileanu, Floreasca cu Tudor Stefan, Pipera (statie metrou Aurel Vlaicu), Dinicu Golescu-Berzei, Buzesti-Polizu, Ion Mihalache (P-ta Domeni), P-ta Montreal, Pajura (capat troleu 97), P-ta Presei Libere, P-ta Dorobanti, Ion Ionescu de la Brad, Calea Victoriei, Calea Floreasca, B-dul Dacia, Arcul de Triumf si Schitu Magureanu (Liceul Ghe.Lazar).  via romprest.ro

Sectorul 2 – Supercom

Exista containere separate; nu am putut afla nimic despre numar / amplasare. De la Supercom mi-au spus ca sunt colectate  separat in fiecare sambata noapte si sunt duse apoi la valorificatori.

Date de contact: pe site-ul primariei, iar emailul este dsu@supercom.ro

Sectorul 3 – Rosal

Containere: 258 containere pentru colectare selectiva – amplasarea lor se gaseste aici (versiunea .doc)

In 2009, pana in iunie s-au colectat 542  tone deşeuri reciclabile, dintre care:

  • 200 tone au fost hârtie-carton;
  • 250 tone plastic;
  • 30 tone sticlă;
  • 62 tone DEEE-uri.

Totodată,  programul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile  se aplică şi la un număr de 900 de asociaţii de proprietari şi cca. 150 de societăţi comerciale, de pe raza sectorului 3, în cadrul aceluiaşi program. Relaţii suplimentare pot  fi obţinute la dispeceratul  SC Rosal Grup SRL tel. 9640.

via Primaria Sectorului 3 (versiunea .doc)

Sectorul 4 -REBU S.A şi ADPP4 S.A.

Containere:

Calea Văcăreşti – 5 puncte, str. Niţu Vasile – 2 puncte, str. Pridvorului – 2 puncte, str. Împăratul Traian – 3 puncte. Acestea sunt inscripţionate şi au culori specifice pentru fiecare tip de deşeu: albastru pentru deşeuri din hârtie, galben pentru PET-uri şi verde pentru deşeurile din sticlă.

ADPP4 a acţionat în cadrul a 111 asociaţii de proprietari amplasând recipienţi cu capacitate de 0,24 mc, inscripţionaţi pentru colectarea fiecărui tip de deşeu – hârtie, PET-uri şi sticlă.
via Primaria sectorului 4

Sectorul 5

mai asteptam..

Sectorul 6 – Urban SA

Containere:

Pentru zonele aglomerate utilizam puncte de platforme dotate cu 3 containere de 3 mc , cate unul pentru deseuri carton, mase plastice si sticla. (containere Urban SA)
Pentru blocurile P+4 exista platforme de colectare a deseurilor dotate cu 3 containere de 1,1 mc , cate unul pentru deseuri carton, mase plastice si sticla (containere de la EcoRomAmbalaje)
Pentru blocurile P+8 si P+10 utilizam sistemul de colectare a deseurilor reciclabile prin saci pusi la dispozitia cetatenilor, pentru deseuri ambalaje de carton si mase plastice;
Pentru case utilizam europubele de 120l pentru cele trei fluxuri de deseuri reciclabile carton, mase plastice si sticla.(containere Urban SA)

Recipienti sunt precolectati separat urmand ca deseurile sa fie sortate la statia de sortare din Bucuresti, Sectorul 6.

via d-nul Bogdan Constantinescu, Urban S.A.

O lista de containere pe care am gasit-o mai demult pe internet – am verificat o parte din locatii si erau corecte: http://lista.lu/Irina/de/containere-pentru-colectare-diferentiata-a-deseurilor

The Plastic Age

March 7, 2008

Acum ceva vreme am facut pentru un curs o prezentare despre plastic, pentru care m-am documentat serios – si de unde mi-am capatat, probabil, aspectul semi-patologic pentru ideea de a folosi plasticul ca obiect de consum si a nu-l pretui la adevarata valoare (sau, inlocui cu materiale de lunga folosinta / reciclabile).

Are date despre cate deseuri de plastic se “produc”, despre ce si cat (putin) se poate recicla si cat (foarte putin) se recicleaza, si imagini haioase din Ice Age. Play! 😀

Alte statistici in imagini (linkto: Chris Jordan)

March 1, 2008

Mai demult am scris un post despre Chris Jordan si seria lui de reprezentari artistice ale unor statistici, in general legate de produse de unica folosinta, mediu si sanatate.

Partea 1 – Fiecare consuma putin, dar suntem multi.
Atat de multi incat “putin” multiplicat cu “mult” da “foarte mult”. Cateva ilustratii artistice ale acestei inmultiri, cu date din SUA, sunt transformate in arta de fotograful Chris Jordan in Running the Numbers.

De atunci a mai postat niste imagini – incurcatura de mai jos e facuta din 1 milion de pahare de plastic; statistic, atat se in folosesc zborurile din Statele Unite la fiecare 6 ore. Scary 😐

Adio pungi!

January 26, 2008

“Adio pungi din plastic gratis!” este titlul cu care a aparut in majoritatea ziarelor de vineri sau sambata stirea despre un proiect de lege initiat de Attila Korodi, ministrul mediului. Proiectul vizeaza descurajarea consumului de pungi de plastic prin introducerea unor taxe pentru comerciantii care le introduc pe piata, si doreste sa incurajeze productia/ folosirea pungilor din plastic biodegradabil (care se descompune in ~30 zile) sau din materiale biodegradabile precum hartia reciclata.

O stire careia, in ciuda titlurilor pompoase si panicate din presa (imaginea generala: ramanem fara pungi, fratilor!), nu ii voi acorda scorul maxim, pentru ca este in stadiul de proiect si se doreste a fi pusa in practica incepand din 2009. Deci, primul articol in care punem in actiune stelutele verzi :), in numar de 4: 4 stele

Un aspect pe care l-am gasit numai in articolul din Gardianul este ca “Ministrul Attila Korodi a precizat ca Romania a obtinut o derogare de la UE pana in 2017 privind colectarea selectiva a gunoaielor. “Avem in derulare 155 de proiecte privind strangerea de pet-uri si pungi. Contractele dintre autoritatile locale si firmele de salubritate trebuie sa includa si colectarea selectiva a deseurilor“, a subliniat Korodi.” O stire exrem de proasta dupa parerea mea: o stea. Sunt tare curioasa cu privire la cele 155 proiecte si rezultatele lor – din pacate site-ul ministerului este inutilizabil (le-am scris despre faptul ca search si contact nu functioneaza, si spre surprinderea mea mi-au raspuns si se pare ca au o versiune noua in lucru. Cu ceva mai multa transparenta sper.. si nu ma refer la design).
Experienta practica spune ca situatia “in transee” nu este roza; de exemplu in cladirea in care lucrez nu se face colectare diferentiata desi Urban, firma care preia deseurile, are serviciu de preluare diferentiata si reciclare. Cautand o firma care sa preia PET-urile pe care le ‘producem’ si sa le recicleze, am dat numai de Green PET Prod (via ThinkGreen), care insa nu au fost indeajuns de dornici de a colabora pentru a trece de primul reply la contract.

Continuand revista presei, articolul din evenimentul mi s-a parut interesant pentru ca citeaza un producator de plastic. Pe scurt, in Europa se cauta a se recicla plasticul / inlocui cu alte materiale, iar in Romania producatorii nu vor avea probleme in a-si adapta tehnologia pentru a produce asa-numitul plastic biodegradabil.

Si daca tot am spus de presa, majoritatea ziarelor au subliniat faptul ca este o masura inovatoare – Irlanda fiind prima tara cu un proiect de genul asta, inca din 2002. M-a mirat un pic paragraful “Statisticile arată că, până în 2002, fiecare irlandez folosea, în medie, 342 de pungi pe an. După ce punga n-a mai fost gratuită, în numai şase luni s-au strâns, cu banii din pungi, 3,5 milioane de euro, sumă folosită pentru proiecte de mediu.” Suma stransa mi s-a parut foarte mare, dat fiind ca pretul unei pungi era 15 centi. Masura a fost eficienta sau nu? calculam:

1 punga: 0.15 E
6 luni: 3.5 milioane E = 3,500,000 / 0.15 = 23,333,333 pungi
Populatia Irlandei in 2002: 3,917,203
23,333,333/3,917,203 = 5.95 pungi / om / 6 luni ~= 11 pungi / om / an

O scadere impresionanta, de la 342 pungi/om/ani inainte de introducerea masurii. (alte surse raporteaza o scadere de 90%)

La coada cozii calitatii articolelor pe acest subiect sunt cei de la protv, unde troneaza mare titlul “Ministerul Mediului vrea sa interzica vânzarea pungilor din plastic” – ati inteles gresit, domnilor, nu se interzice nici o vanzare! E libertate! democratie! pretul va dicta alegerea consumatorilor, in continuare. 🙂

Si apropo de pret, acum cateva zile intr-un mic magazin mi-am spus replica obisnuita ‘nu imi trebuie punga, multumesc’ si am bagat cele cateva cumparaturi in geanta. Spre surprinderea mea, vanzatoarea mi-a spus ‘ce bine ar fi daca ar fi mai multi oameni asa’. Eu i-am replicat plina de fericire ca din 2009 pungile vor costa, chiar si la ea in magazin, deci oamenii nu vor mai lua asa multe.. dar ea mi-a spus ca sigur se va gasi o metoda de a include pretul in produse pentru a oferi pungi ‘gratis’ si ca oamenii le vor lua oricum, si ca e important cum gandesti.. oare asa sa fie?

Am incercat sa ma transpun un pic in 2o09, dupa introducerea noii taxe.. am zambit imaginandu-mi oamenii nu-foarte-incantati cand vanzatoarea de la magazin pune maxim 3-4 produse / punga.. m-am intrebat daca va face furori vreo geanta “i’m not a plastic bag”, si daca o va produce cumva IKEA, dat fiind ca este bine pozitionat pentru produse ieftine, rezistente si fabricate in cantitati mari 🙂

Din nou, despre pungi de plastic

January 11, 2008

Visele (1 & 2) devin uneori realitate – cel putin uneori, si in unele parti ale lumii. Si dat fiind ca partea cu China este semnificativa, nu poate fi decat o veste buna ca de la 1 iunie in China pungile de plastic vor costa la supermarket. Detalii in articolul de pe cnn.

Cate putin, dar multi

January 3, 2008

Partea 1 – Fiecare consuma putin, dar suntem multi.
Atat de multi incat “putin” multiplicat cu “mult” da “foarte mult”. Cateva ilustratii artistice ale acestei inmultiri cu date din SUA sunt transformate in arta de fotograful Chris Jordan in Running the Numbers.

Exemplu: 2 milioane de sticle de plastic – cam cate sunt folosite in Statele Unite in fiecare 5 minute.

rezolutie mai mare:

rezolutie mai mare:

Citat:

Intolerable Beauty: Portraits of American Mass ConsumptionExploring around our country’s shipping ports and industrial yards, where the accumulated detritus of our consumption is exposed to view like eroded layers in the Grand Canyon, I find evidence of a slow-motion apocalypse in progress. I am appalled by these scenes, and yet also drawn into them with awe and fascination. The immense scale of our consumption can appear desolate, macabre, oddly comical and ironic, and even darkly beautiful; for me its consistent feature is a staggering complexity.

The pervasiveness of our consumerism holds a seductive kind of mob mentality. Collectively we are committing a vast and unsustainable act of taking, but we each are anonymous and no one is in charge or accountable for the consequences. I fear that in this process we are doing irreparable harm to our planet and to our individual spirits.

As an American consumer myself, I am in no position to finger wag; but I do know that when we reflect on a difficult question in the absence of an answer, our attention can turn inward, and in that space may exist the possibility of some evolution of thought or action. So my hope is that these photographs can serve as portals to a kind of cultural self-inquiry. It may not be the most comfortable terrain, but I have heard it said that in risking self-awareness, at least we know that we are awake.

Partea 2 – Fiecare poate face cate putin, si suntem multi.
Din nou putin multiplicat cu mult poate da foarte mult.. “actiuni mici, multi oameni, o mare schimbare” suna in romana motto-ul weAreWhatWeDo. Printre multe actiuni care ‘schimba lumea in bine’ in general sunt si actiuni eco gen ‘decline plastic bags whenever possible’ care nu pot decat sa ma unga pe suflet.

Proudly presenting my actions:
eco:
* Action 01. Decline plastic bags wherever possible.
* Action 06. Take public transport when you can
* Action 12. Turn off appliances at the mains (n-am d’astea)
* Action 17. Try watching less TV (n-am nici d’asta)
* Action 21. Turn off unnecessary lights
* Action 24. Put your gum in the bin (cu asta nu m-as fi dat mare vreodata :D)
* Action 25. Use a mug not a plastic cup (alea de plastic suck anyways)
* Action 29. Recycle your computer (traiasca 3 noiembrie)
* Action 31. Turn off the tap whilst you brushing your teeth
* Action 33. Recycle your books (pentru moment, catre sor’mea)
* Action 52. Recycle waste paper (copacul de hartie)
* Action 46. Use both sides of every piece of paper
* Action 72. Lose the plastic cup
* Action 78. Photocopy on both sides
* Action 91. Take the stairs

others:
* Action 04. Learn basic first aid
* Action 05. Smile and smile back
* Action 11. Get fitter, feel better
* Action 16. Give your change to charity
* Action 18. Learn to be friendly in another language
* Action 73. Leave work on time at least once a week
* Action 97. Say thanks

Reciclare – centre de colectare deseuri reciclabile – Bucuresti

April 4, 2007

Nota: Pentru baterii & aculumulatori click aici.

IMPORTANT

pentru o lista mai completa mergeti la harta verde a bucurestiului si alegeti categoria ‘Reciclare si Reutilizare’.

Centre reciclare in Bucuresti - de la Harta Verde a Bucurestiului

Centre reciclare in Bucuresti - de la Harta Verde a Bucurestiului

Articolul vechi (2007)

Mai jos sunt cateva din dintre centrele din Bucuresti unde se pot duce deseuri – hartie, plastic, sticla – in cantitati mari (de la 100Kg in sus) pentru a fi reciclate. Le puteti vedea si puse frumos pe HARTA BUCURESTIULUI

Ii multumin mult lui Code (Claudia Catana) de la Copacul de hartie pentru lista. Centrele sunt verificate, asa ca va puteti duce fara nici o grija. In dreptul fiecarui centru sunt trecute si tipurile de deseuri pe care le colecteaza.

SC AMPLITECNA SA
Calea Floreasca nr. 91-111, Bl. F1, sc.4, ap. 35
Bucuresti, sector 1
021.316.47.38
021.216.47.37
Hartie si carton

SC CIBIA COMEXIM SRL
Bd. Iuliu Maniu nr. 74-76, bl.5, sc.C,et.1, ap. 88
Bucuresti, sector 6
021.772.30.33
021.772.30.33/4
Sticla, hartie si carton

SC COMPANIA ROMPREST SERVICE SA
Str. Calea Bucurestilor nr. 224 E, Cladirea REAB, etj. 1
Otopeni, jud. Ilfov
021.204.11.55
021.201.48.56
Plastic ( PET, PE ), hartie si carton

SC GREEN PET PROD SRL
Sos. Andronache nr. 203
Bucuresti, Sector 2
021.241.20.13
021.241.22.03
Plastic (PET)

SC MARVIMPEX RECYCLING SRL
Str. Strigaturii nr. 1
Bucuresti, sector 6
021.456.53.39
021.456.53.39
Hartie si carton

SC PLASTIC RECICLARE GRUP SRL
Bd. Ion Mihalache nr.341, bl.F, sc.A, ap.22
Bucuresti, Sector 1
Plastic (PET)

SC R-ECO AMBALAJ SRL
Str. Sinei nr. 46
Bucuresti, sector 5
021.450.70.60
021.450.70.60
Plastic (PET, PP, PE), Hartie si carton

SC REMAT BUCURESTI SUD SA
Soseaua Berceni-Fort nr. 5
Bucuresti, sector 4
021.334.56.68
021.334.52.94
Hartie si carton

SC REMATHOLDING CO SRL
str. Blajel nr. 4, bl. V3, sc. 1, et. 7, ap.23, camera 1
Bucuresti, Sector 3
021.334.45.00
021.334.52.94
Metale (otel)

SC REMAT VEST SA
Str. Barsanesti nr. 23
Bucuresti, sector 6
021.434.09.05
021.434.10.29
Hartie si carton, metale (otel)

SC REPAP SRL
Bd. Tudor Vladimirescu nr. 2
Otopeni, sat Odai, jud.Ilfov
021.242.96.50
021.242.96.25
Hartie si carton

SC ROSAL GRUP SRL
Soseaua Dudesti -Pantelimon nr. 2-4-6
Bucuresti, sector 3
021.255.53.47
021.255.53.48
Hartie si carton, Plastic (PET,PE)

SC URBAN SA
Bld. Timisoara, sector 6
Bucuresti, sector 6
021.413.91.15
021.413.67.02
Sticla, Plastic (PET, PE), Hartie si carton

CAMI COMEXIM
Bucuresti, Sectorul 1,
Bd. Gheorghe Ionescu Sisesti
Nr. 53-57, si
Bucuresti, Sect 6,
Bd. Preciziei Nr. 32
(in incita SETUM)
Tel/Fax: 021 269 40 49
Tel: 021 269 42 00
Mobil: 0722 62 72 88
Plastic, Hartie si carton

Legenda:

PET (Polyethylene Terephthalate) – sticle de plastic pt apa, bere, sucuri, etc.

PE (polyethylene)
– cu densitate mare (HDPE sau PE-HD)- in general cutii si sticle de plastic (de margarina, sampon si alte cosmetice, detergenti, etc)

– sau cu densitate mica (LDPE sau PE-LD)- in general pungi de plastic

PP (Polypropylene) – cutii de iaurt, etc

(Informatiile sunt preluate de pe:
http://www.earthodyssey.com/symbols.html

http://www.wasteonline.org.uk/resources/InformationSheets/Plastics.htm#_why_bother

Pentru mai multe informatii despre reciclare, ce fel de deseuri sunt reciclabile, simbolurile lor, de ce e important sa reciclam, etc., site-urile astea sunt foarte utile)

Tot pungi – ideal si realitate

April 2, 2007
De acum cateva saptamani – cam de cand a inceput Yoli sa stranga separat hartii si plastice pe balcon – am inceput propria mea campanie anti-pungi-de-plastic, cu o singura regula simpla: a nu lua pungi nenecesare. Prin urmare, merg sa iau niste biscuiti, rog vanzatorul sa nu-mi dea punga, pentru ca oricum nu o folosesc. La sensiblu nu mai iau punga pentru 3 pastile..
Vanzatorii reactioneaza diferit. Unii zic ok, altii insista sa-ti dea punga, majoritatea accepta sa le-o returnezi pe loc..
Am povestit experienta tuturor celor pe care i-am prins. Mi s-a spus ca nu se face primavara cu o floare, ca majoritatea oamenilor e ignoranta si nu foloseste la nimic sa ma chinui.. Partea ciudata e ca nu ma chinui, chiar fac un efort in minus: nu mai trebuie sa arunc pungi :).
Acum cateva zile am fost in carefour din intamplare si am facut si piata.. nu aveam nici un fel de pungi asa ca le-am folosit, cu jale, pe cele de plastic de la ei.. pana acasa jumatate din ele s-au sfasiat si am ajuns sa culeg produsele de pe jos. Prin urmare, pungi pe gratis: subtiri si care parca sunt facute sa se strice cat mai repede.
In weekend am mers cu ai mei sa facem mari cumparaturi in cora. Cu un ghiozdan mare si doua plase la noi, nu mi-era teama de nimic, o mare victorie stralucea la orizont.. La casa i-am vazut pe ai mei facand procedura uzuala: 2-3 produse intr-o plasa, alte 2-3 produse, alta plasa.. eu din spatele cosului incercam sa-i conving ca nu e nevoie, dupa 3 minute de rugaminti s-au milostivit sa-mi spuna ca “ii trebuiesc lui tata pungile”, dupa inca 3 minute – m-am hotarat sa ma opresc din rugat.. tipa de la casa se uita zambind la mine si-mi spune: “nu te ingrijora, si ai mei la fel fac”..
Iar in bucatarie, bineinteles, avem o punga mare in care sunt sute de pungi mici, din care folosim extrem de rar..
Ce poate induce o atitudine de genul asta?
1) o “revelatie” personala (cazul meu)
2) educatia si societatea (ca in suedia sau alte tari eco-friendly)
3) legile! si aici vine vestea buna a zilei: san francisco wants to ban plastics & san francisco bans plastics

Teoria pungii

March 27, 2007

Yoli vorbea acum ceva timp despre pungile de hartie si despre ce “roz” ar fi daca am putea inlocui pungile de plastic cu cele de hartie cand ne facem cumparaturile. Asa ca m-a rugat sa pun o poza cu pungile de hartie care se gasesc la toate lanturile mari de supermarket-uri din Suedia. E cea cu diferite animalutze, legume etc. verzi. Dar am pus si o sacosa de panza in poza (cea agatata de scaun), care se gaseste la aceleasi supermarketuri (dar nu mereu, trebuie sa ai un pic de noroc). De ce sunt bune pungile astea de hartie? In primul rand pentru ca se pot recicla. Nu sunt expert in ecologie, dar pot sa va zic cum se petrec lucrurile in Suedia din punctul asta de vedere. Suedezilor, in general, le pasa de mediu si asta in primul rand pentru ca asa au fost educati. Educatia e esentiala. Cum se face ca lor le pasa si altora mai putin e un proces istoric destul de complicat pe care nu il inteleg nici eu in totalitate (alfabetizare timpurie, nivel de trai ridicat, interes mare pt stiinta si comportament rational, etc). Pe mine nu ma surprinde sa vad o persoana fara educatie ca arunca cutia de bere pe geamul trenului (sau ma surprinde si ma enerveaza la culme, dar inteleg de ce se intampla asta). Omului astuia nu i-a zis nimeni ca nu e bine sa faca asta, sau daca i-a zis, nu l-a facut sa priceapa de ce nu e bine, sau daca pricepe (ceea ce e cel mai grav), atunci pur si simplu nu ii pasa si asta e cel mai greu de corectat. O alta problema e ca societatea din care face parte nu condamna destul de aspru astfel de acte (formal sau informal). Apoi, omul asta are probabil alte norme de igiena si estetice fata de unul care nu ar arunca cutia pe geam. Nu il deranjeaza asa de tare sa vada mormane de gunoi pe langa calea ferata si nu intelege ce se intampla cu cutia aia dupa ce el a aruncat-o… ca daca nu o culege nimeni… nu o sa se descompuna precum cotorul de la mar ci o sa bantuie lumea multi multi ani… si pe langa asta.. contine substante chimice poluante pentru apa, sol, etc….

Asa… revenind… in Suedia, sistemul de stangere a gunoiului (sa-i zicem asa) este foarte diferit de cel din Romania, de exemplu. In primul rand.. ca sa va faceti o idee… sub chiuveta mea de la bucatarie sunt mai multe lazi, pe langa galeata de gunoi menajer (care ideal ar contine numai gunoi organic, biodegradabil, dar asta e greu de pus in practica): una pentru metal, una pentru plastic, una pentru sticla, si o punga de hartie pentru hartie. Cand acestea se umplu, le iau bine-merci in spate si le duc vreo 200 de metri pana la locul unde toate materialele astea se pot returna pentru reciclare (pentru gunoi menajer am tomberon in curtea din spatele cladirii). Aici, sunt niste containere mare si pe fiecare scrie ce trebuie sa arunci in ele: sticla colorata, sticla necolorata, metal (conserve, etc), carton (ambalajele tetra, etc), ziare, plastic tare. Pentru plastic subtire (nu stiu cum sa ii zic altfel), cum sunt pungile de plastic, nu exista container. Asa ca, evident, astea nu se returneaza si habar nu am de ce, dar ma enerveaza la culme.
Poate ca nu vi se pare cool sa mergi cu gunoiul in spate.. nu cred ca aici se gandeste cineva la asta.. si chiar daca s-ar gandi.. mie una nu mi-ar pasa…. am facut asta si in Romania, oricum …

Asa ca cel mai bine pentru mediu e sa cumperi (sau sa iei) cat mai putine pungi de plastic cu putinta, pentru ca astfel sa arunci cat mai putine cu putinta. E bine sa folosesti pungile de plastic pe care le ai cat mai mult, chiar daca nu e cool sau comod sa cari pungi dupa tine cand te duci la cumparaturi. Pungile de hartie sunt o alternativa buna, dar se inmoaie cand ploua, sunt un pic mai scumpe si nu le poti folosi pentru gunoi. Aici, din motive de igiena (ca sa nu miroasa si pentru ca e mult mai usor de strans gunoiul in felul asta), gunoiul menajer nu se arunca decat in pungi de plastic bine legate la varf. Iar suedezii nu cumpara pungi de gunoi cum fac ai mei, de exemplu (de parca nu ar avea destule pungi in casa… si pe care nu le leaga oricum, pentru ca s-ar infunda ghena :))…) ci folosesc pungile de cumparaturi pentru asta.
Bune pentru mediu sunt si sacosele de panza care se pot spala si refolosi pana la adanci batraneti…

100 % natural

March 15, 2007



ma demachiam intr-o seara, cand am observat ca toata baia e plina de plastic. plastic la sampoane, plastic la geluri, plastic la balsam, plastic la creme, plastic la tonicuri, plastic la machiaj. you get the point. plastic peste tot.
apoi am venit in camera. pungi de plastic o groaza, sticle de plastic, si tot felul de alte chestiute de plastic.
si mi s-a luat!
am pus pe balcon de ceva vreme un teanc cu hartie, si acolo “arunc” hartia, pe care o duc la reciclat, si un sac cu “plastice”, care vor avea aceeasi soarta.
nu zic acu sa arunc tot plasticul din casa.. ca ochelarii, clestisorii de par, jucariile, pixurile.. chestii necesare 😛 dar am renuntat la toate lucrurile de plastic de care nu aveam mare nevoie. si totimpul mai descopar cate ceva de aruncat.
ar fi nice sa bage si la noi pungi de hartie, in locul celor de plastic.
pana atunci, le puteti inlocui cu unele din material. merita sa dai 3 -5 lei pe o punga 100 % cotton, rezistenta, si destul de trendi acum. (se gasesc multe si mai ieftine si prin seconduri)